fragment de 25 aprilie

Cum stateau ai mei cu Ion in jurul mesei pe care se aflau miile de scrisori, ziceam ca ne aflam intr-o poienita. Imbracat in kaki, pantaloni, geaca si camasa, Ion este cu pusca la ochi. Arma este indreptata catre undeva inspre varful celui mai inalt copac. O bubuitura. Nu se intampla nimic. Alta bubuitura. Nimic.

Natura e darnica si a umplut poienita cu fel de fel de flori: brebenei, magnolii, trantafiri. Apare un urs. Vine drept spre Ion. Cum sunt foarte aproape de ei, aud ce-si spun:
Ursul: - Nu-i bine ce faci!
Ion: - Sezonul s-a deschis... ce vrei sa spui?
Ursul: - Bine-bine, dar pasarea in care ai tras nu e una oarecare...
Ion: - Cum adica?
Ursul: - E regele papagalilor. Daca-l lasi in pace si te imprietenesti cu el iti implineste trei dorinte, imposibil sa nu ai si tu trei dorinte acolo.
Ion: - Am mai multe.
Ursul: - Pai vezi? Taman pe el l-ai ochit! Ce impresie i-ai lasat! Voi oamenii nu va ganditi niciodata inainte de a face un rau...
Ion: - Da' n-am stiut...
Ursul: - Cunosc eternul "n-am stiut", cu care va grabiti sa va acoperiti fapte reprobabile... Stai mai bine jos aici langa mine, sa fumam o tigare si sa vedem cum o dregem cu regele... Cum il momim, sa-l facem sa inteleaga ca a fost o greseala, ma gandesc totusi ca vrei sa-ti vezi macar trei din dorintele tale indeplinite... Gresesc?
Ion: - Nu.

Reiese din dialog ca Ion este un baiat bun, iubitor de animale. Din cand in cand aduce cate un porumbel acasa si-l ingrijeste. Porumbeii nu vor, pentru ca n-au nimic, dar asta nu are nici o importanta.

Altfel, Ion este un barbat nu prea inalt, slab si mare amator de literatura, de unde si prietenia cu taica-miu. Nu poarta basca.

Th. Denis Dinulescu - Jurnalul Surorilor Grimm - Vol I.
Are cineva volumul II? Stie cineva ceva de volumul doi? Il vreau.