Nu ne cunostem. Nu trebuie sa ne cunostem.
Nu le dam nume copiilor nostri. Le spunem doar A, B, C, iar cand terminam literele din alfabet incepem cu prim, secund s.a.m.d..
Nu ne spunem pe nume. Nu ne stim numele, nici macar pe al nostru.
Nu o sa avem ocazia sa ne strigam.
O sa ne intalnim intamplator.
Nu facem schimb de numere de telefon.
Nu facem schimb de adrese de e-mail.
Nu facem schimb in general.
Sarim peste faza cu messengerul. Ar putea fi riscant.
Fiecare cu viata lui.
Nu avem o viata.
Te-as intreba asa, pur si simplu: "Si, in afara de faptul ca te imbeti si te dezbraci prin baruri... cu ce te mai ocupi?"... dar nu are rost, pentru ca oricum nu ne cunostem.
Poti sa faci ce vrei.
Nici macar nu trebuie sa spui ceva.
Poti sa mergi pe langa mine si sa taci din gura.
Sau poti sa o iei in sens opus.
Iar eu nu strig dupa tine, pentru ca nu stiu cum te cheama.
Pentru ca nu ne cunoastem.
Pentru ca nu trebuie sa ne cunoastem.
Pentru ca nu vreau sa ne cunoastem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu